Actualitate
„Ziua Internaţională a Mării Negre”, sărbătorită la Muzeul Olteniei

Data de 31 octombrie a fost desemnată „Ziua Internaţională a Mării Negre” în anul 1996, moment în care, toate cele şase ţări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva Poluării.

Drept urmare, în fiecare an, în data de 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii - Marea Neagră. E bine de știut și reținut că Marea Neagră prezintă o serie de aspecte unice în lume: apele ei sunt salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru faţă de 34-37 în în alte mări şi oceane); stratul de apă de la suprafaţă este oxigenat, iar sub 200 de metri apa este lipsită de oxigen (fenomen denumit euxinism), în schimb este bogată în hidrogen sulfurat, dar neexistând curenţi verticali, acele ape rămân aproape „moarte”. În plus, marea noastră deţine multe limane la gurile fluviale, iar flora şi fauna ei cuprinde multe specii-relicve, declară d-na dr. Olivia Cioboiu, specialist Secția de Stiințele Naturii – Muzeul Olteniei Craiova.  În ultimele decenii, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, datorate, în mare măsură, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate şi managementului neadecvat. Diversitatea biologică a scăzut dramatic. Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră.  Corectarea celor cîteva decenii de utilizare excesivă a resurselor Mării Negre reprezintă un obiectiv care necesită eforturi uriaşe din partea tuturor factorilor de decizie, ca şi a publicului larg din regiunea Mării Negre. Din păcate cercetătorii au ajuns la concluzia că 160 de specii de plante şi animale marine şi costiere sunt din ce în ce mai rare sau ameninţate cu dispariţia. În Cartea Roşie a Mării Negre găsim specii precum steaua de mare, zărganul, nisetrul, păstruga, foca de Kaliakra, crabul de piatră, marsuinul, tonul, rândunica de mare ş.a. Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor aduse de cele 3 fluvii care se varsă în ea, între care şi Dunărea, dar şi de pescuitul excesiv şi de deversările necontrolate de produse petroliere. Apele menajere deversate din toate ţările riverane, cu mari cantităţi de substanţe organice, au determinat fenomenul de “înflorire a apelor”, care a dus la moartea multor specii de peşti, delfini şi a altor organisme marine. Specialiştii susţin că dintre cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială, care trăiau aici odinioară, nu au mai rămas decât 5. Toate acestea şi multe alte detalii interesante despre locuitorii Mării Negre, vor fi prezentate joi, 11.30, la sediul Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei, prin intermediul unui material multimedia și a unor exponate din patrimoniul Secției de Științele Naturii de către doamna muzeograf drd. Lila Gima, eveniment prilejuit de Ziua Internaţională a Mării Negre.  Invitaţi speciali ai manifestării culturale vor fi: dr. Olivia Cioboiu şi drd. Goga Ionela Claudia, specialişti ai Secţiei de Ştiinţele Naturii.  Prezentarea va fi urmată de un atelier creativ, la care cei mici vor realiza mesaje ecologice cu ocazia acestei zile.Participanţii la evenimentul dedicat zilei Mării Negre sunt elevi ai clasei I „A” de la Școala Gimnazială „Mircea Eliade”, Craiova, coordonaţi de doamna profesor în învățământul primar, Carmen Popa.

Declaraţia zilei

"Eu am avut o discuție, și pe această cale vreau să îi mulțumesc lui Alexandru Dedu că s-a gândit la Craiova ca și oraș gazdă, FRH contactase șapte cele mai importante echipe ale lumii: Rusia, Franța, Danemarca, Norvegia etc" -  viceprimarul Craiovei Adrian Cosman.

© Copyright 2008 - 2017 Lupa. Toate drepturile rezervate.