Cultură
„Bătrânul şi eutanasierul”, premieră la TNC

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova pregătește o nouă premieră care urmează să fie prezentată publicul miercuri, 20 iunie, începând cu ora 19.00, în Sala studio „Ion D. Sîrbu”. Este vorba despre „Bătrânul şi eutanasierul”, un spectacol de Ionel Buşe, regia şi scenografia purtând semnătura lui Vlad Drăgulescu. 
 

Spectacolul aduce pe scena Naţionalului craiovean nume precum: Constantin Cicort (Domnul P),  Gabriela Baciu (Doamna P), Nicolae Vicol (Preotul), Alina Mangra (Cezara), Ditomene Miyenikini Lambert (Hyeronimus), Eugen Titu (Bătrânul), Angel Rababoc (Procurorul), Costinela Ungureanu (Tânăra).

Bătrânul și eutanasierul tratează o problemă a lumii contemporane: problema morţii asistate, la care se adaugă teme complementare ce privesc alteritatea (etnică, religioasă,  sexuală etc.). Acestea sunt mai cu seamă pre-textul. Textul piesei se dorește, mai cu seamă, o reflecție filosofică prin întrebările pe care le ridică despre timp și moarte. Timpul, cu dramele lui, este privit ca o inevitabilă cursă către degradare. La capătul vieții, Bătrânul vrea să curmeze această cursă prin stăpânirea conștientă a propriei morți, ca filosoful din Phaidon, care „învață” să moară, se pregătește pentru moarte. În locul unei „morți reci”, care mutilează ființa umană, apare „moartea blândă”, prin prezența erosului, dar și prin simbolurile religioase reinterpretate pe care le sugerează Cina cea de taină. Actul morții îmblânzite dobândește astfel o dimensiune inițiatică. El trimite la ideea necesității regenerării vieții și creației. Din punct de vedere estetic este vorba de un tragi-comic, ce frizează uneori absurdul, temperat de intervenţia personajului-autor, și el un pseudo-stăpȃn al timpului.
 
Autorul, Ionel Buşe:
Teatrul? Totul a pornit de la o joacă, prin anii 90. De la dialogurile lui Platon mi se trage. Bătrânul imagina Atena ca pe-o imensă scenă, în care Socrate purta masca ironiei și îi trăgea de limbă pe concetățeni ca să vadă ce au în... cap. Pentru că nu prea vroiau să vorbească despre asta... Și așa am inventat un dialog eristic, dar cu mine însumi. Cum scriam proză, din când în când, și mai publicam pe ici pe colo, am imaginat și teatru. E adevărat că în studenție îmi formasem o cultură cinefilă (la Cinemateca) și de teatru, destul de solidă (la Bulandra, la Teatrul Mic, la Nottara etc). Chiar jucasem ceva, ca student.... Imaginația literară era „drama” mea nocturnă. Alternanța diurn-nocturn m-a salvat de multe ori de angoase, de caverna lor. Când a apărut concursul Drama, aveam deja câteva schițe. Am continuat una. Și mi-a ieșit.

Cât face 2+34?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

© Copyright 2008 - 2018 Lupa. Toate drepturile rezervate.