Cultură
Bujor Nedelcovici şi-a donat colecţia Bibliotecii Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu

Inițiat în februarie 2016, procesul de constituire a „Bibliotecii Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu” reprezintă etapa fondatoare în direcția înființării Muzeului Cărții și Exilului Românesc. La începutul acestei săptămâni, scriitorul Bujor Nedelcovici și-a donat întreaga colecție cuprinzând cărți, reviste și corespondență către colecțiile Muzeului Cărții și Exilului Românesc din Craiova.

„Încă un titan al culturii românești din exil a ales să-și doneze opera pentru colecțiile care vor forma Muzeul Cărții și Exilul Românesc de la Craiova. Este vorba de Bujor Nedelcovici. Scriitor, eseist, dramaturg și critic cinematografic, el a fost redactor-șef al „Almanahului Literar” al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România până în 1982. De asemenea, a fost secretar al secției de proză a Asociației Scriitorilor din București. În 1981, după romanul său „Zile de nisip”, din 1979, a fost realizat filmul “Faleze de nisip”, regizat de Dan Pița. Difuzarea filmului a fost interzisă de Nicolae Ceaușescu. Acesta ajuns în cinematografe după 1989. Chiar zilele trecute a fost redifuzat la un post de televiziune. Filmul „Somnul insulei” este ecranizarea romanului său, „Al doilea mesager”, roman premiat de Academia Româno-Americană de Arte și Științe din Statele Unite ale Americii. Respins de cenzura comunistă, romanul a fost trimis clandestin în Elveția și a fost tipărit în Franța, în 1985. A primit Premiul Libertății, acordat de PEN. În 1987 s-a refugiat în Franța, unde a solicitat și obținut azil politic. Acolo, a colaborat ca redactor cu prestigioasa revistă „Esprit”. Volumul „Dimineața unui miracol” a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Bujor Nedelcovici este un colos al culturii românești și, de aceea, suntem mândri și onorați să-i primim donația care constă în cărți, reviste și corespondență. Opera sa este una impresionantă”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Bujor Nedelcovici s-a născut în 16 martie 1936, la Bârlad. Debutul scriitoricesc și l-a făcut în 1968, cu un fragment de roman publicat în „Gazeta literară”. A mai colaborat cu proză, reportaje, critică de teatru și de film la publicațiile „Luceafărul”, „Contemporanul” și „România literară”. A publicat prima carte, romanul „Ultimii”, în 1970. A publicat trilogia Moștenitorii, compusă din romanele „Fără vâsle” (1972), „Noaptea” (1974) și „Grădina Icoanei” (1977), redenumită ulterior „Somnul Vameșului” (1981). A mai publicat „Zile de nisip” (1979), „Al doilea mesager” (1991), „Oratoriu pentru imprudență” (1991), „Îmblânzitorul de lupi” (1991), „Dimineața unui miracol” (1993), „Aici și acum” (1996), „Provocatorul” (1997), „Jurnal infidel. Pagini din exil 1987-1993” (1998), „Iarba zeilor” (nuvele, 1998); „2+1” (teatru, 1999), „Jurnal infidel. Ieșirea din exil. 1992-1997” (2002). Trei dintre cărțile lui Bujor Nedelcovici au fost publicate în Franța, după stabilirea definitivă a a autorului în Paris, în 1987, în traducerea lui Alain Paruit: „Crime de sabie” (1989), „Le Matin d un miracle” (1992) și „Le Dompteur de loups” (1994). În 2000 i-a fost publicat și volumul Le provocateur. Pentru activitatea literară desfășurată, Bujor Nedelcovici a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1974), Premiul Uniunii Scriitorilor (1979 și 1992), Premiul Academiei Româno-American de Arte și Științe (1992). In 1990 a fost distins cu gradul de Chevalier de l’Ordre et des Lettre si a devenit membrul al Asociației Autorilor si Compozitorilor Dramatice si al Societății Oamenilor de Litere Francezi. În anul 2000 i s-a acordat Ordinul Național pentru merit în grad de Comandor, iar în 2007 a primit Premiul pentru promovarea culturii românești în străinătate din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Tot în 2007, Radio România Cultural i-a acordat premiul Lux Mundi pe anul 2006.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde, pentru zona de Exil, fondurile: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Andrei Codrescu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu, Ileana și Romulus Vulpescu, respectiv V. Veliman întregesc colecțiile repartizate zonei de Istorie și Istorie a Cărții.

La ce ora se bea ceaiul de la ora 5?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

Sondaj
Cine are dreptate în situația lui Gică Popescu?
Clubul are dreptate, Popescu este un simbol pentru Oltenia
Suporterii au dreptate, trădarea nu se iartă
© Copyright 2008 - 2019 Lupa. Toate drepturile rezervate.