Cultură
Invitație la Casa Băniei în lumea Mariei Tănase!

În An Centenar, Muzeul Olteniei – Secţia de Etnografie (Casa Băniei) readuce în atenția publicului craiovean, Colecția “Maria Tănase”, prin intermediul Expoziţiei temporare „Maria Tănase – un simbol peren”, evidențiind atât imaginea uneia dintre cele mai cunoscute interprete de romanţe, muzică populară şi lăutărească din România, pe care Nicolae Iorga a numit-o ”Pasărea Măiastră”, cât și rolul instituțiilor culturale în păstrarea, transmiterea, valorificarea patrimoniului cultural material și imaterial românesc.

Curatorii expoziției propun publicului larg un parcurs prin viața Mariei Tănase, cu toate interdependențele ei: viața artistică a epocii, satele de altă dată, folclorul românesc, intelectualitatea românească din străinătate, reușind să  redea o imagine cât mai fidelă a epocii, ce provine în mod paradoxal din asocierea unei realităţi dure, reflectată de exuberanţa sa interioară şi de imaginaţia sa fără margini, cu spiritul ludic şi al fanteziei creatoare a artistei. Vernisată în spațiul expozițional de la Casa Băniei (str. Matei Basarab nr. 16, Craiova) la sfârșitul lunii septembrie, pentru a celebra 105 ani de la naşterea cântăreţei, expoziția va putea fi vizitată de cei interesați până în luna decembrie a.c., și etalează fotografii ce surprind diverse ipostaze din viaţa Mariei Tănase, costume populare, schiţe ale ţinutelor de scenă, bijuterii, tablouri, precum şi documente originale – certificatele de naştere, de căsătorie şi de deces, paşaportul şi testamentul artistei. Expoziţia temporară poate fi vizitată zilnic, de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00, biletele costând 2,5 lei pentru copii şi 5 lei pentru adulţi

Proiectul cultural „Maria Tănase – un simbol peren” vizează identificarea, recunoaşterea și promovarea la nivel zonal și național, în condițiile în care este singura colecție Maria Tănase din țară, a elementelor de patrimoniu pe care viața și imaginea publică a Mariei Tănase le implică, dovadă a caracterului excepţional al performării, aspecte capabile să transmită în forma şi cu mijloace tradiţionale nealterate, eligibilitatea unui patrimoniu regional, parte a unui patrimoniu national și international. Demersul nostru cultural mizează pe deschiderea ușilor depozitelor unde sunt depozitate valorile trecutului, în cazul de față obiectele ce au aparținut Mariei Tănase, uși, în spatele cărora se cercetează și se interoghează patrimoniul material și imaterial abandonat, necunoscut și poveștile acestuia, dorindu-ne să le promovăm și să angajăm comunitatea în procesul de redescoperire a unei mărci identitare din trecut, cea a Mariei Tănase, care a cântat cu o pasiune inegalabilă şi cu o voce remarcabilă 480 de cântece românești. Craiovenilor, prin Muzeul Olteniei, le-a rămas de la Maria Tănase, o colecţie de aproximativ 1.300 de documente, fotografii, scrisori, tablouri și îndrăgitele costume populare ce au fost purtate de aceasta cu mândrie națională pe marile scene din România şi din străinătate. Costumul popular etalat în cadrul expoziției este unul de sărbătoare, specific zonei Olteniei, datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea, constând în: vâlnicul de catifea neagră decorat cu motive florale alcătuite din fir metalic argintiu şi paiete lucrate pe acele gogoşi de vierme de mătase. Este un motiv decorativ specific părţii de Sud a Olteniei, o cămaşă populară de sărbătoare din borangic, care este ţesută la război orizontal, decorată cu motive alese, cu arnici negru, bumbac, paiete şi mărgele şi împreună cu brâul alcătuiesc, aşa cum spuneam, unul dintre costumele de scenă ce au aparţinut celebrei cântăreţe. Pălăriile, care au aparţinut cântăreţei, întregesc imaginea autentică a atmosferei perioadei în care a trăit Maria Tănase.

Vizitatorii regăsesc în vitrinele expoziționale documente unice, precum: certificatul de naştere al cântăreţei, cartea de muncă a cântăreței, paşaportul, certificatul de căsătorie cu Pappadopulo Sachelarie Clearch Raul Victor, în ziua de 27 decembrie 1950, testamentul artistei, ca şi „certificatul de moarte”, la 22 iulie 1963, la vârsta de 49 de ani, și testamentul acesteia. De asemenea, sunt expuse Diploma de Artist Emerit al Republicii Populare România, afişe de la diverse spectacole, costume populare, bijuterii, o serie de schiţe pentru ţinute de scenă, fotografii care o surprind în ipostaze mai puţin sau chiar deloc cunoscute publicului. Mai sunt prezentate şi trei lucrări de artă care o înfăţişează – două picturi şi o sculptură în ghips, de mari dimensiuni.

De asemenea, o serie de documente fotografice, selectate din cele peste 300 fotografii existente în colecția Muzeului Olteniei, relevă o Marie Tănase în diferite ipostaze şi contexte sociale: în intimitate lângă o ceaşcă de cafea, cu prietenii prin Bucureştiul de altădată, în spectacole la "Alhambra", pe alte scene bucureştene, în turneele din ţară sau în campanile de cercetare, dar și peisaje, chiar din Oltenia, oameni, chipuri şi ambiente stradale.

Două casete pentru bijuterii, câteva şiraguri de mărgele, pălării de stradă şi de scenă, afişele de spectacol, colecţia impresionantă de discuri, un patefon și piese de mobilier din interiorul casei acesteia definesc ambientul interbelic al lumii în care a trait Maria Tănase, și recrează pentru publicul craiovean, în spațiul expozițional al Casei Băniei, atmosfera epocii în care aceasta a performat.

 

Câţi ani are o persoana care isi serbeaza majoratul?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

© Copyright 2008 - 2018 Lupa. Toate drepturile rezervate.