Timp de cinci zile, mii de cetățeni din sudul județului au stat cu teamă că locuințele lor vor fi inundate, că istoria se va repeta și locuințele vor fi măturate de furia Dunării. Pe 17 mai 2014, Administrația Bazinală de Apă Jiu Craiova trimite către presă un comunicat prin care asigura populația din zona de competență că specialiștii sunt pregătiți să intervină în cazul unor inundații.

“A.B.A Jiu pregătită să intervină în zonele riverane Dunării

Având în vedere situația hidrometeorologică actuală și prognoza evoluției situației hidrometeorologice din Bazinul Dunării amonte de intrarea în țară (secțiunea Bazias) se prognozează producerea de creșteri de debite și niveluri cu depasiri ale COTELOR DE APĂRARE pe sectorul românesc al Dunării (aval S.H.E.N. Porţile de Fier), conform AVERTIZĂRII HIDROLOGICE nr. 33 emisă de INHGA pe 16.05.2014.

În evoluția lor, nivelurile și debitele sunt influențate de debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Bazias) și debitele deversate de S.H.E.N. Porţile de Fier, care au fost în creștere și drept urmare debitele și nivelurile aval Porțile de Fier, au fost în creștere pe sectorul Gruia-Bechet, aflat în administrarea ABA Jiu.

 Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 16.05 – 17.05.2014 a fost în creştere, având valoarea de 9700 mc/s, peste media multianuală a lunii mai (7250 m3/s).

Debite defluente la PF1 și PF2, ora 12.00

   Debitul defluent la PF1 = 13000 mc/s.

  Debitul defluent la PF2 = 12075 mc/s.

  Nivelurile la statiile hidrometrice pe fl. Dunăre se situează peste:

COTELE DE INUNDAŢIE

   Gruia: H = 744 cm Q = 12240 mc/s (700+44cm) tendința de scadere MH

   Calafat: H = 675 cm Q = 12010 mc/s (600+68 cm) tendința de creștere jud. DJ

   Bechet : H = 622 cm Q = 10860 mc/s (600+10 cm) tendința de creștere jud. DJ

Incintele îndiguite Ghidici-Rast-Bistreț și Bistreț -Nedeia - Jiu sunt în faza II-a de apărare. Incintele îndiguite Jiu - Bechet și Bechet - Dăbuleni sunt în faza II de apărare cu citire la mira port Bechet ora 12.00 , H = 622 cm (F II = 580 + 44 cm) tendință de creștere.

Sunt afectate de creșterea nivelurilor și debitelor pe fl. Dunărea suprafețele riverane situate în zonele joase din lunca Dunării, predispuse la inundații. Din revărsarea fl. Dunărea a fost inundat DJ 553 Km 2-3, Calafat-Ciupercenii Vechi pe o lungime de 15 m, cu o înalțime de 5-6 cm. Reprezentantii SVSU-CLSU Calafat au trecut la amenajarea rutei ocolitoare, acționând cu un autogreder”, se menționa în comunicat.

A doua zi, ABA Jiu revine, prin purtătorul de cuvânt Camelia Bărbuțu, și menționează că debitul Dunării este în creștere și s-a trecut la acțiune.

“La nivelul județului Dolj s-au luat următoarele măsuri:

- au fost atenţionate primăriile riverane fluviului Dunărea, fiind activate Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi serviciile voluntare ale acestora.

 - A.B.A Jiu şi S.G.A Dolj monitorizează permanent cu personal de specialitate zonele riverane fluviului Dunărea, precum şi lucrările cu rol de apărare aflate în administrare.

 - se urmăreşte evoluţia situaţiei hidrometeorologice si asigurarea fluxului informational conform OC al MMP si MAI nr.1422/192, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

 - stabilirea punctelor critice de pe cursul de apă al fluviului Dunărea și zonele care vor fi monitorizate de către către echipaje mixte constituite din reprezentanţi ai Prefecturii Judeţului Dolj, A.B.A. Jiu, S.G.A. Dolj, I.S.U. Dolj şi celelalte instituţii cu atribuţii în monitorizarea, gestionarea, limitarea şi înlăturarea eventualelor efecte negative ale fenomenului hidrologic vizat.

Prefectul judeţului Dolj împreună cu inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” Dolj şi directorul general A.B.A. Jiu monitorizează permanent punctele critice din zonele afectate”, se preciza în comunicatul ABA Jiu.

Pe 18 mai, presa primește alte precizări de la ABA Jiu, unele pasaje fiind marcate cu roșu.

“În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), conform prognozei INHGA va fi în creștere până la valoarea de 13000 mc/s.

Pentru intervalul 21.05.2014 – 25.05.2014 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creștere până la valoarea de 13500 mc/s la sfârșitul perioadei de prognoză, situându-se peste media multianuală a lunii mai ( 7250 mc/s ) .

Este în vigoare AVERTIZAREA HIDROLOGICA NR. 34, valabilă în intervalul 17.05.2014 ora 10:00-26.05.2014 ora 18:00.

Administrația Bazinală de Apă Jiu prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj acționează:

   • Formația Dunăre-Bistreț

       - monitorizează cu o echipă alcatuită din 11 muncitori și 2 tesa digurile de la Dunăre pe sectorul Ghidici Rast-Bistreț, digurile de la polderul Bistreț și digurile din sectorul Bistreț-Nedeia-Jiu.

      - în cursul zilei de azi s-au continuat lucrările începute în data de 17.05.2014 privind finalizarea execuției banchetei din pământ în zona S.P. Malaieni 1, în scopul stabilizării infiltrațiilor de la această stație. Se acționează cu un buldoexcavator, o autobasculantă pentru transport pământ, 2 muncitori coordonați de șeful de formație.

 • Formația Dunăre-Nedeia

       - monitorizează cu o echipă alcatuită din 11 muncitori digurile de la Dunăre pe sectorul Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul 4 Hasu (situat în dreptul localității Maceșul de Jos) până la Zăval.

        Digurile de apărare Jdegla și Duvalmu au fost verificate de către o echipă mixta I.J.S.U, S.G.A Dolj, CLSU.

În vederea preveniri de pagube A.B.A Jiu prin S.G.A Dolj este pregatită să acționeze cu următorele forțe umane, mijloace și materiale de intervenție în următoarele zone de lucru:

             Bechet

            - 40 muncitori și 7 tesa, 19.000 saci de rafie, 400 kg folie, 3 autobasculante pentru transport nisip, 1 excavator pe senile, 1 buldoexcavator, 1 trailer, 1 autocarosata, 3 autoutilitare pentru trasport oameni și materiale, 5 autoturisme.

             Bistreț

             - 19 muncitori și 4 tesa, 15.000 saci de rafie, 1 autobasculanta, 1 excavator, 1 buldoexcavator, 3 autoturisme.

              Calafat

              - 2 tesa pentru coordonare activitate, 10.000 saci de rafie și 100 kg folie pentru CLSU Calafat, 1 buldoexcavator.

              Piscu Vechi

              - 1 tesa pentru coordonare activitate, 2000 saci de rafie și 100 kg folie pentru CLSU Piscu Vechi.

        Monitorizarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare și a nivelurilor se face cu scopul depistării în timp util a eventualelor evenimente nedorite în teritoriu - zone cu probleme (infiltrații, grifoane etc.). Acumulările aflate în administrarea A.B.A Jiu funcționează conform Regulamentelor de exploatare, la ape mari.

Măsuri luate de către structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență

Din momentul instituirii CODULUI GALBEN ȘI A CODULUI PORTOCALIU conducerea A.B.A Jiu a dispus intrarea în dispozitiv de alertă hidrologică și luarea tuturor măsurilor de monitorizare a evoluției situației hidrometeorologice menținându-se starea de alertă până când nivelurile vor scădea sub COTELE DE APĂRARE. Se menține monitorizarea în continuare a situației hidrometeorologice pe fl. Dunărea. La nivelul A.B.A Jiu au fost întreprinse următoarele măsuri de limitare, diminuare și înlăturare a efectelor inundaților:

     • se monitorizează permanent de către personalul de specialitate al A.B.A Jiu, aflat în teritoriu, zonele riverane ale fluviului Dunărea, precum și lucrările cu rol de apărare aflate în administrarea A.B.A.Jiu.

     • pe sectoarele neîndiguite A.B.A Jiu este pregătită să acționeaze cu formații de intervenție operativă ale S.G.A. Dolj și S.G.A Mehedinți, împreună cu CLSU prin Serviciile de Voluntariat pentru Situații de Urgență ale localităților riverane fluviului Dunărea.

      • s-a dispus supravegherea permanentă a digurilor de apărare în special în zonele critice cuprinse în planurile de apărare, instalațiile de evacuare a apelor, verificarea supratraversărilor de diguri. La nivelul județului Dolj, Prefectul județului în calitate de președinte al CJSU Dolj a activat Comandamentul Operational al CJSU - grupa operativă la sediul ISU Dolj cu data de 17.05.2014 ora 10.00 pentru monitorizarea și gestionarea efectelor situațiilor de urgență generate de inundații formată din specialiști ai următoarelor instituții cu atribuții: Instituția Prefectului, Inspectoratul de Poliție al județului Dolj, Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj, Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, Direcția pentru Agricultură Dolj, Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, A.N.I.F. Filiala Dolj, Direcția de Sănătate Publică Dolj, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Dolj, Secția de Drumuri Naționale Craiova și S.C. pentru Lucrări de Drumuri și Poduri Dolj.

La nivelul județului Dolj s-au luat următoarele măsuri:

Prefectul județului Dolj împreună cu inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Oltenia” Dolj și directorul A.B.A. Jiu monitorizează permanent punctele critice din zonele afectate.

      • au fost atenționate primăriile riverane fluviului Dunărea, fiind activate Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și serviciile voluntare ale acestora.

  • A.B.A Jiu și S.G.A Dolj monitorizează permanent cu personal de specialitate zonele riverane fluviului Dunărea, precum și lucrările cu rol de apărare aflate în administrare.

       • se urmărește evoluția situației hidrometeorologice și asigurarea fluxului informațional conform O.C al MMP și MAI nr.1422/192. în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.

       • stabilrea punctelor critice de pe cursul de apă al fluviului Dunărea și zonele care vor fi monitorizate de către echipaje mixte constituite din reprezentanți ai Prefecturii Județului Dolj, A.B.A. Jiu, S.G.A. Dolj, I.S.U. Dolj și celelalte instituții cu atribuții în monitorizarea, gestionarea, limitarea și înlăturarea eventualelor efecte negative ale fenomenului hidrologic vizat.

      • S.G.A Dolj s-a mobilizat cu mijloace materiale și echipe operative de intervenție și pentru sprijinirea Comitetelor Locale în acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor inundațiilor dacă situația o impune, până la îndepărtarea pericolului și revenirea situației la normal.

      • s-au alcătuit echipe de intervenție operativă (muncitori), sub directa îndrumare a inginerului șef al S.G.A care monitorizează permanent lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor (diguri pe raza județului Dolj începând de la limita cu județul Mehedinți, comua Salcia, până la Dăbuleni, limită cu județul Olt).

      • au fost atenționate primăriile riverane care au activat Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și Serviciul Voluntar SU din cadrul acestoră.

     • primăriile au atenționat micii fermieri deținători de animale să părăsească zonele și insulele inundabile”.

Bilanțul inundațiilor a cuantificat peste 1500 de hectare de culturi agricole, păşuni şi pădure care au fost inundate ca urmare a revărsării Dunării şi au fost afectate localităţile Bechet, Piscu Vechi, Desa şi Cetate (satul unde are un conac Mircea Dinescu).

”Dar i-am dat despăgubiri (lui Dinescu - n.red.). Stai liniștit că i-am dat mai mult decât făcea coșmelia lui de la Cetate. Băi, e Belgradul! E Belgradul unde Iancu de Hunedoara l-a bătut pe Mahomed Cuceritorul! Cum să zic: ”da, mă, inundați Belgradul ca să salvăm cetatea lui Dinescu?”, a declarat Ponta, în timpul podcastului.

Aflând și el de la televiziuni despre incidentul din 2014, Mircea Dinescu s-a arătat revoltat. „În primul rând că domnul Ponta e un mincinos, unu la mână, a două, e și puțin ticălos pentru că eu n-am știut până în ziua de astăzi că el e autorul acelei mârșăvii de a deschide Porțile de Fier să fie inundate satele românești și să nu fie inundat Belgradul. În primul rând, domnul Ponta nu știe legea vaselor comunicante, Belgradul e la 200 de kilometri de Porțile de Fier, nu avea nicio legătură Belgradul cu deschiderea aia pentru că până ajungea la Porțile de Fier, să se umfle Dunărea... încât să întoarcă până la Belgrad... E o prostie, deci e analfabet și aici. Într-adevăr, puteau să fie inundate niște sate sârbești din zonă. Eu m-am trezit cu Dunărea crescut, a crescut într-o noapte cinci metri și a trebuit să mă urc într-o barcă și să plec și vreme de două săptămâni am venit cu barca la „coșmelia” mea, cum zice Ponta. Să lămurim și chestia asta, unde stau eu aici, stau în vechea casă unde a fost comandamentul portului-cetate de la 1880. Casa a fost luată de grăniceri români în 1945 până în 1991. În 1991 am făcut schimb cu primăria, în fine... Casa a fost devalizată, s-au furat de pe ea toată lemnăria. A fost o coșmelie când am cumpărat-o, am refăcut-o”, a povestit Mircea Dinescu, la Antena 3 CNN.

Acesta a mai precizat că nu a primit, al vreme respectivă, nici avertizări din partea autorităților și nici despăgubiri.

„N-a venit nici dracu’, s-a auzit că o să crească Dunărea, dar n-a venit nimeni. Eu am avut o bărcuță și m-am dus mai la vale. Casa din fericire... s-a umplut beciul... în fine, a fost așa dar erau și cinci căsuțe care au fost distruse, dușumelile, lucrurile de-acolo. Vreme de o săptămână a curs Dunărea prin fața și prin spatele casei dar eu n-am știu că Ponta este autorul acestei ticăloșii, azi am aflat, n-am primit niciodată nicio despăgubire, nici de la el, nici de la statul român”, a completat Dinescu.

Scriitorul susține că îl va acționa în instanță pe Ponta și îi va coopta în demersul lui și pe doljenii afectați de inundațiile din mai 2014.  

Extras din podcastul moderat din Robert Turcescu:

V.P: Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor (2014 n.r.), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul.

R. T: Păi și ai noștri de ce nu voiau să deschidă?

V. P: Pentru că se inunda partea românească. Și s-a inundat. Dar am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-ați aflat nimic voi, presa. Au fost sate, în aval…

R.T: Și cum te-ai gândit? Că mai bine inunzi niște români decât să inunzi niște sârbi?

V. Ponta: Robert, i-am chemat la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la guvern pe toți. Dimineața la 5 au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele românești de pe clisură… Cred că pe Dinescu l-am inundat atunci și de aia, și-acuma nu mă cheamă să-nvârt și eu un ciolan, că el e întotdeauna cu ciolanul…

R.T: Mai bine, că e piază rea…

V.P: Da, dar i-am dat despăgubiri, stai liniștit că i-am dat mai mult decât făcea coșmelia lui de la Cetate. Băi, e Belgradul! E Belgradul unde Iancu de Hunedoara l-a bătut pe Mahomed Cuceritorul! Cum să zic, da, mă, inundați Belgradul ca să salvăm cetatea lui Dinescu?! Crama lui Dinescu… Las’ că s-a refăcut crama, e foarte bună. Cam așa fost.

Și, în cazul meu nu mi-a dat-o președitele (cetățenia sârbă n.r.). Parlamentul a fost cel care a votat. Era o cetățenie onorifică, am fost în același timp cu… cum îl cheamă, mă, pe actorul ăsta… Steven Seagal. Noi doi am primit cetățenia atunci. Mă gîndeam că na, nu mai fac politică… Îmi place Belgradul și-mi place Serbia foarte tare.